Iarnă arzândă

 

Stau cu fruntea sprijinită pe visare,

ca pe o caldă canapea.

Privesc fulgii jucându-se cu focul

Vino!îmi spui…Nu sta-n zăpadpă,

vei răci și nu te vreau bolnavă.

Eu, mă anin de-un ram de pom

și-l văd cu mugurii plesnind,

rozalie floare-n a iubirii chemare.

Soare, orbește-mi tu ochii

să văd și inima-mi topită,

ca și fulgul din palma mea.

Vino!…repeți

și știu că-n mine ard toate inimile

autor 💕Adam.Oc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s